Trăiesc adesea un gând, de Anul Nou,
Înșelător. Că mă-nvechesc când el se-noiește,
În iluzia ce-ndeamnă să-l petrec împărătește,
Uitând, că timpul nu se-ntoarce, nu-i ecou....

Împart colindătorilor covrigi şi nuci,
Pe lângă euro şi dolari , nechibzuit,
Grăbeşte-te şi poate-ai să mă apuci,
Acum, cu aer important, de împlinit...

Deghizat moş Vasile astăzi negreşit,
Un moş de care nu se mai prea aude,
C-a ofilit săracu, insă încă n-a chelit,
Mereu în căutere de iubiri... oriunde.

E-n fond o bucurie, nu cred că-i păcat,
Din vechi către-nnoit, ca un cadou,
Ca să mai uit de ce mi s-a întâmplat,.
De-o himeră apărută-n prag de an nou...

Rămâne doar puterea autoflagelării,
Şi mi-o aplic cu zâmbetul pe buze,
Doar trimiţând pupicii tip "ventuze",
Beau ca năuc, bântuit de gândurri iluzorii....

"Mai am un singur dor" cum zice poezia,
Ca anul nou ce a venit să mă mai aline,
Să-nlătur total ideea ce-a creat confuzia:
Deşi încă mi-e greu, totuşi mi-e mai bine!!!!

Μου αρέσει! 11