Silvester's blog
Își plâng copacii frunzele ucise,
De toamna aspră ce își vrea tributul,
E ceas târziu și-n amintiri trecutul,
Și-i frig în noaptea asta fără vise.
E rece cerul chiar de-i plin de stele,
E toamnă peste lume și în gânduri,
E toamnă peste dorurile mele,
Cad frunze chiar când scriu aceste rânduri.
Peste livadă bate-un vânt subțire,
Printre…
S-a așternut tăcerea între noi,
Și ziduri se ridică mult prea grele,
Pe cerul nostru-s fulgere, cad ploi,
Uitat-am nopți de vară, cer cu stele.
Ce s-a-ntâmplat cu cei ce-am fost atunci?
Ce s-a-ntâmplat cu visul, cu iubirea?
Când dorul făcea clipele prea lungi,
Și doar în doi știam ce-i fericirea.
Să caut răspunsuri, azi privesc la cer,
Dar cerul tace căci răspuns nu are.
Credeam cândva-n iubiri care nu pier,
Și totuși astăzi zac sub ierni polare.
Încet am devenit ca doi străini,
Ca două umbre-n margine de lume,
Poate prea egoiști sau…
O seara de vara , in concediu in casa de la tara. :)
Daca tot am facut o poezie cu zilele
saptamanii , ma gandi, ma rasuci, si zic, hai sa fac una si cu lunile
anului. E cam naiva, dar na...mie-mi place. Sper si voua, dragi zanganiti.
Inca-un an se mai aseaza
Pe a vietii diadema
Insa eu , cel ce viseaza,
Pune lunile in schema.
Gerul ierni e in toi,
Lemnul in paduri trosneste,
E prima luna cu noi,
Ianuarie se numeste.
Cu o plapuma de nea
Dantela imaculata
Prin troiene pe-o valcea
Februarie se-arata.
Azi nu sunt eu, e doar un gand,
Un cuget sec, purtat de vant,
Sunt doar o umbra pe pamant.
Nu pot sa scot nici un cuvant.
Iar trupul e ca plumbul, greu.
Nu stiu ce am, dar nu sunt eu.
Oare ce sunt? Ma-ntreb mereu.
Pribeag pe-al vietii scurt traseu.
Sunt gandul mult prea egoist,
Ieri eram vesel, astazi trist.
Ma-ntreb mereu cat mai exist
Pe-al vietii fir, echilibrist.
Maine ce-o fi? Nici eu nu stiu.
Privesc la cer, ceru-i pustiu.
Azi nu sunt eu, dar stau si scriu,
Iar vantul bate , cenusiu.
Poezia e cam, sumbra, trista, dar pana maine imi trece melancolia si voi scrie una vesela. Ma bate gandul sa scriu…
Suflet pereche
de "Silvester"
Aburii ploii se ridica,
Pe cer a aparut o stea.
E lunga calea pan' la ea
Si ea e sus, atat de mica.
Sub asta stea ce straluceste
Eu stau, cu gandul ma socot
Sa urc pana la ea nu pot
Si ea sta sus si ma priveste.
Perechea sufletului meu
E si ea sub aceasta stea.
Unde o fi? O-ntreb pe ea.
Steaua e sus, jos stau doar eu.
Suflet pereche, suflet drag,
Unde imi umbli-n asta lume
In care loc? Ai tu un nume?
Steaua-i pe cer, eu jos pe prag.
Si vreau in zori sa vi in vis
Suflet pereche, harazit
Sa vin, sa fiu al tau iubit
Sa facem viata paradis.
Noi doi…