---

Despre toamnă

Ce pot spune despre toamnă?
Doar că e o mare doamnă,
Care trece peste vale,
Lăsând frunze moarte-n cale.

Pune bruma pe poteci,
Diminețile-i sunt reci,
Pădurea-și schimbă veșmântul,
Auriu este pământul.

Plin de frunze-ngălbenite,
Și de păsări zgribulite.
Păsările călătoare
Au plecat de mult în zare.

Trece toamna prin livezi.
Până ieri erau tot verzi,
Dar acum pomi-s în pârg,
Fructe se culeg cu sârg.

Peste râu se lasă ceață
Vine miros de dulceață,
Bună, fiartă la ceaun,
Colo-n curte sub un prun.

Când e toamnă mai târziu,
La povarnă lângă râu,
Se aud faine povești,
Ce în cărți nu le citești.

Toamna soarele e scump,
Bate vântul prin porumb,
Norii se adună roată,
Și iar plouă lumea toată.

Dar ploaia asta e rece,
Vrea greierii să-i înece ,
Să nu cânte de cu seară,
Cum cântau ei astă vară.

După ploaie, draga toamnă,
Mofturoasă ca o doamnă,
Aduce un vânt subțire,
De îngheț ne dă de știre.

Apoi pleacă surâzând.
A trecut parcă-i un gând,
Și vine iarna distinsă
Cu mantia ei cea ninsă.

Μου αρέσει! 8