Nichita Stănescu...un om între oameni..un poet al valenţelor morale,
duse pâna la cel mai însalt standard scriitoricesc.
Mă plec în fata artei tale, Nichita !
Lasă-mă să-ţi sărut gura ta rece
Dar care-i caldă prin sărut...
Lasă-mă să-ţi reânod firul vieţii
Care cândva s-a rupt.
Lasă-mă să te mângăi
Cu timida mea mişcare,
De om ce vrea să te iubească
Cu idolatrii...de onoare.
Nu mă sfiesc să cânt
Ce-i plămădit în oală de pământ.
Sunt olar...gropar vestit...morar
Cu cântec de frumos...doar lăutar !
Nichita ! Cănd ai plecat de lângă mine
Ai ciobănit cu turmele-ţi divine,
Ascunzăndu-te în casa-ţi de pământ
Cu-al tău abstract...numit cuvânt.
Lasă-mă să fiu, să fiu, să fiu
Cu capu-mi afundat... de viu,
În lucerna dorului ce te doreşte
Ţinăndu-ţi moartea-n loc...hoţeşte.
Lasă-mă să dorm în patul
În care dormi de ani şi ani...
Murind...eu vreau să fiu în locul -
Ce-ţi mână mândrii armăsari.
Ieşi la lumină, fără de pripeală
Aidoma îngerilor cei cereşti.
Nichita ! Trezeşte-te din somn -
Spunăndu-mi că trăieşti !
O lacrimă pentru Nichita
O adevărată lacrimă,
De la margini de univers
Pămăntesc...!
Vianu > Australia.
Super...deci preferatul tau e NICHITA STANESCU...! ma bucur mult. Si pe cine ,din poetii romani mai indragesti ?
Eminescu...il iubesc
chiar de altii il urasc
el a fost si va ramane
un roman cu unic nume
pentru mine este geniu
ce imi da mancare buna
om de seama-n poezie
ce il simt pe a mea urma
si apoi Nichita, care
imi da dulce sarutare
cu abstractul sau cuvant
ce imi spune cine sunt
Paunescu este cel
ce a fost putin rebel...
dar e un poet de seama
chiar de lumea il condamna
si apoi intr-un sfarsit
chipul tau ce e iubit
de Vianu... care scrie
cea mai slaba poezie...
drag
Vianu > Australia.